duminică, 2 mai 2010

Nebunia sapunurilor naturale continua

Subsemnata dezvolta o manie in ceea ce priveste sapunurile naturale. Si cum oferta este din ce in ce mai larga iar eu sunt un compulsive buyer, am cumparat si evident incercat si mult laudatul sapun de Alep.



Despre ce este vorba mai exact? Sapunul de Alep sau "sapun ghar" in araba este un sapun traditional fabricat in Siria din ulei de masline si ulei de dafin. Proportia uleiului de dafin poate varia intre 2% si 40%,  pretul sapunului crescand direct proportional cu procentajul de ulei de dafin adaugat.

In privinta retetei, sapunul se face in acelasi mod ca sapunul de casa al bunicii, adaugandu-se la sfarsitul procesului uleiul de dafin. Apoi, cand sapunul capata o consistenta corespunzatoare, este taiat si i se aplica sigla producatorului, fiind mai apoi lasat la uscat cel putin 8 luni. Sapunul de Alep este cu atat mai pretios cu cat este mai vechi si are o consistenta mai dura.

De asemenea, o trasatura caracteristica a acestui sapun este nuanta verzuie pe care o capata datorita uleiului de masline continut.

Despre efectele benefice ale acestui sapun s-au spus extrem de  multe. Uleiul de masline este un puternic hidratant, bogat in vitamina e si minerale, iat uleiul de dafin are efect cicatrizant fiind folosit cu succes in diferite afectiuni ale pielii.

Sapunul meu de Alep contine 12% ulei de dafin si a costat 32 Ron - 200g. Prin urmare este o bucata destul de mare si cu un cost acceptabil per 100 de grame. L-am luat pentru a-l folosi pe post de sampon, pentru ca am citit multe comentarii despre produs in care domnisoarele respective erau incantate si sustineau ca nici nu mai trebuie sa te clatesti cu bine cunoscutul otet de mere pentru ca parul tau sa nu arata ca o claie dezordonata si uleioasa.

Desi mie mi s-a parut imposibil, pentru ca stiu cum e cu masca de ulei de masline in cap, ca abia il dai jos dupa 3 spalari serioase, am zis hai sa incercam si minunea. Si am incercat si am frecat si am clatit si am boscorodit. Nu stiu cum este parul altor persoane, poate e al meu mai dubios. dar ce mi-e sapunul de spalat rufe al bunicii ce mi-e sapunul de Alep.. Parul meu statea pleostit si imbacsit de zici ca nu mai vazuse sampon de 2 saptamani. Am incercat apoi si cu otetul de mere..nu mare diferenta. Am mai incercat apoi o singura data, cand l-am folosit fara otet, dar apa de la dus era cat de rece am suportat. Si atunci s-a vazut o diferenta. Parul nu scartie de curatenie, in schimb il simt hidratat si sta foarte infoiat, ceea ce pe mine ma bucura, pentru ca am firul subtire si nu foarte des.

Sapunul nu face foarte multa spuma, insa se simte ca o crema hidratanta pe piele ceea ce ii aduce o bila alba. Mirosul insa pe mine nu ma incanta. Miroase exact a sapun de rufe si nu simt nicio placere olfactiva cand il folosesc. Iar pentru mine acesta este un aspect foarte important.

Concluzia mea? Nu m-a incantat deloc, nu inteleg de ce se face atata valva in jurul lui si nu, nu l-as mai cumpara pentru ca nu imi aduce absolut niciun avantaj.

3 comentarii:

  1. si eu sunt obsedata de mirosul produselor folosite. daca miroase urat poate sa aiba mii de efecte benefice ca tot nu l-as mai cumpara.

    RăspundețiȘtergere
  2. da, suntem niste superficiale :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu folosesc cateva sapunuri naturale de la Jovis si sunt foarte incantata. Mai ales pe timp de vara, cu un ten mixt ca al meu trebuie avut grija.

    RăspundețiȘtergere